
La nivelul palmelor, transpiratia in exces apare din copilarie, in vreme ce transpiratia de la nivelul axilelor se manifesta mai ales la pubertate. Aparitia hiperhidrozei se datoreaza fie unor alte afectiuni neurologice sau metabolice, fie climatului in care individul isi desfasoara activitatea. Cea de la subrat devine urat mirositoare din cauza mediul propice pentru dezvoltarea bacteriilor, in vreme ce in alte parti ale corpului transpiratia nu are miros foarte urat pentru ca este mai sarata. Un tratament pentru transpiratia excesiva incercat cu succes pana acum pe sute de pacienti este injectarea cu toxina botulinica. Aceasta toxina folosita in tratamentul transpiratiei nu permite eliberarea acetilcolinei la nivelul sistemului nervos simpatic raspunzator de inervarea glandelor sudoripare apocrine, de unde si scaderea cantitatii de transpiratie eliminata de individ in conditii obisnuite.
Efectele tratamentului se vad pe parcursul a opt sau noua luni, dupa care el trebuie repetat. Singurul sau dezavantaj tine de injectarea toxinei doar la nivelul axilelor si nu in alte parti unde mai apare transpiratia excesiva. In plus, transpiratia de acest tip poate sa fie prevenita si printr-un regim alimentar echilibrat si prin evitarea efortului excesiv si expunerii la temperaturi mari atunci cand avem de mers la anumite intalniri business sau cu prietenii.